Proiectul urmărește să contribuie la o mai bună înțelegere a relației dintre comunitățile gazdă din România și persoanele refugiate din Ucraina, prin colectarea și analiza unor date relevante privind percepțiile, experiențele și nevoile ambelor grupuri.

Obiectivele proiectului sunt:

1. Analizarea percepțiilor populației din România față de persoanele refugiate din Ucraina, inclusiv nivelul de acceptare, interesul față de situația refugiaților, percepțiile privind siguranța, sprijinul oferit și posibilitățile de integrare.
2. Analizarea experiențelor refugiaților ucraineni în România, inclusiv percepția asupra siguranței, accesului la sprijin, relației cu populația locală, nevoilor de informare și perspectivelor de integrare.
3. Identificarea factorilor care pot susține sau limita coeziunea socială între populația gazdă și refugiații ucraineni, inclusiv posibile linii de tensiune, bariere de integrare și nevoi insuficient acoperite.
4. Furnizarea de recomandări pentru intervenții viitoare, inclusiv pentru comunicare publică, sprijin comunitar, acces la servicii, învățarea limbii române, integrare pe piața muncii și consolidarea relațiilor dintre comunități.

Grupul țintă al proiectului este format din două categorii principale:

1. Populația adultă rezidentă în România, pentru evaluarea percepțiilor, atitudinilor și nivelului de acceptare față de refugiații ucraineni;
2. Persoanele refugiate din Ucraina aflate în România, pentru evaluarea experiențelor de viață în România, a nevoilor de sprijin, a accesului la servicii și a perspectivelor privind integrarea.

Cercetarea urmărește includerea unor perspective diverse, atât din partea populației române, cât și din partea persoanelor refugiate, cu atenție asupra diferențelor de experiență, nivel de interacțiune, acces la servicii, surse de informare și planuri de viitor.

1. Activitatea 1. Documentare și analiză preliminară
   Include analiza contextului crizei ucrainene, a răspunsului instituțional și comunitar din România, precum și a discuțiilor relevante din mediul online și din canalele utilizate de comunitățile de refugiați.
2. Activitatea 2. Dezvoltarea și validarea instrumentelor de cercetare
   Include elaborarea chestionarelor pentru respondenții români și pentru refugiații ucraineni, precum și validarea acestora prin organizarea a două focus grupuri: unul cu participanți români și unul cu refugiați ucraineni.
3. Activitatea 3. Colectarea datelor cantitative
   Include administrarea online a chestionarelor către cele două grupuri vizate: populația adultă rezidentă în România și refugiații ucraineni aflați în România.
4. Activitatea 4. Analiza datelor și interpretarea rezultatelor
   Include prelucrarea datelor colectate, interpretarea rezultatelor în raport cu obiectivele studiului și integrarea informațiilor calitative obținute prin focus grupuri și desk research.
5. Activitatea 5. Elaborarea raportului de studiu și a fișei de rezumat
   Include redactarea raportului final de studiu și a unei fișe de rezumat / executive summary, cu principalele concluzii și recomandări.

Prin implementarea proiectului sunt asumate următoarele rezultate principale:

1. 1 analiză documentară realizată privind contextul crizei ucrainene și discuțiile relevante despre refugiații ucraineni în România;
2. 2 instrumente de cercetare elaborate, respectiv un chestionar pentru populația rezidentă în România și un chestionar pentru refugiații ucraineni;
3. 2 focus grupuri organizate pentru validarea instrumentelor de cercetare și contextualizarea temelor analizate;
4. minimum 400 chestionare completate de respondenți din România;
5. minimum 500 chestionare completate de refugiați ucraineni;
6. 1 bază de date realizată pe baza răspunsurilor colectate;
7. 1 raport de studiu elaborat, privind coeziunea socială în contextul crizei ucrainene;
8. 1 fișă de rezumat / executive summary elaborată, cu principalele concluzii și mesaje ale studiului;
9. recomandări formulate pentru actorii implicați în răspunsul la criza umanitară și în dezvoltarea unor intervenții care susțin coeziunea socială, integrarea și comunicarea între comunități.